PMB: Contractul cu firma lui Cășuneanu nu prevedea penalități dacă nu sunt bani pentru pasaj

Șeful Direcției Infrastructură din Primăria Municipiului București (PMB), Mădălin Dumitru, spune că în contractul pentru Pasajul Pipera semnat cu firma lui Costel Cășuneanu nu erau prevăzute penalități dacă municipalitatea nu are în buget fonduri pentru această investiție.

Tot Dumitru a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că în 2011, Consiliul General al Municipiului București (CGMB), în care era majoritar PDL, a redistribuit sumele necesare continuării lucrărilor la pasaj, ceea ce a cauzat și întârzierile la plata constructorului.

Precizările șefului Direcției Infrastructură din PMB vin după ce Curtea de Apel București a decis irevocabil, miercuri, că Primăria Capitalei trebuie să plătească firmei PA&CO, deținută de Cășuneanu, 3,2 milioane lei reprezentând un debit neachitat pentru lucrările la Pasajul Pipera, și 13,6 milioane lei penalități de întârziere.

„La vot, Consiliul General al Municipiului București din anul 2011, majoritar PDL, a redistribuit sumele necesare estimate pentru continuarea lucrării, respectiv 80 de milioane de lei, încălcând astfel Legea finanțelor publice”, a spus Mădălin Dumitru.

Potrivit reprezentantului PMB, încă din ianuarie 2011, Direcția Infrastructură a municipalității a solicitat 80 de milioane de lei, pentru continuarea lucrărilor la obiectivul de investiții.

„În 13 aprilie 2011, atunci când a fost votat bugetul, consilierii au hotărât să aloce, în loc de 80 de milioane de lei, doar 20 de milioane, din care 10.400.000 de lei era suma prevăzută pentru începerea exproprierilor, restul de 9.600.000 de lei fiind banii alocați pentru continuarea lucrărilor la un proiect de peste 100 milioane de lei. Urmare a redistribuirii sumelor de către consilieri, pentru a nu fi oprite lucrările din lipsa fondurilor, au fost reeșalonate graficele de execuție, fiind de asemenea demarată procedura pentru achiziția terenurilor”, a explicat Mădălin Dumitru.

Șeful Direcției Infrastructură a mai arătat că, la începutul lunii mai 2011, a transmis Ministerului de Finanțe o solicitare prin care cerea alocarea fondurilor necesare pentru continuarea investiției la pasaj, neprimind însă răspuns, iar la sfârșitul lunii august 2011 a formulat către CGMB o solicitare pentru suplimentarea fondurilor.

Cu toate acestea, spune Dumitru, la rectificarea bugetară din 2011, consilierii au alocat aproximativ 29 de milioane de lei, față de 87 de milioane de lei, cât erau necesari pentru plata facturilor.

Totodată, Mădălin Dumitru a mai arătat că în contractul încheiat cu constructorul pasajului există o prevedere explicită potrivit căreia municipalitatea „nu datorează penalități” în condițiile în care în buget nu există fonduri pentru această investiție.

„Cu toate acestea, constructorul a forțat obținerea de penalități pentru facturile ce nu au putut fi achitate la termen”, a mai spus Dumitru.

Firma PA&CO, deținută de Costel Cășuneanu, a dat în judecată municipalitatea la Tribunalul București, care, în decembrie 2012, a admis cererea firmei, obligând astfel Primăria Capitalei să plătească „3.256.108,74 lei reprezentând debit neachitat, sumă ce va fi actualizată cu rata inflației începând cu data scadenței până la data achitării efective” și „13.633.909,1 lei penalități de întârziere calculate până la data de 25.05.2012”. Ulterior, în februarie 2013, instanța a îndreptat „eroarea materială” referitoare la dată, dispunând ca penalitățile să fie calculate până la 25.04.2012.

Decizia Tribunalului București a fost atacată de Primăria Capitalei la Curtea de Apel București, care, miercuri, a respins ca nefondat recursul, hotărârea fiind irevocabilă.

Pasajul Pipera a fost construit pentru a se realiza supratraversarea bulevardului Barbu Văcărescu, pe de o parte, și a Căii Floreasca, pe de altă parte.

Circulația pe pasaj a fost deschisă în aprilie 2012, după ce municipalitatea anunțase anterior inaugurarea pentru finalul lui 2011.

Lucrările la pasaj, realizate de asocierea PA&CO International SRL și F. Kirchhoff Strebenbau GmbH Co KG, au costat peste 140 de milioane de lei.